Știu că te grăbești, pentru că ai și altceva de făcut și nu vrei să stai la coadă. Unii au plecat într-un loc liniștit și cu verdeață pentru că lumea a prins rădăcini la cozi la tacâm de pui.
Dar așa cum te grăbești tu, mă grăbesc și eu. Vreau acasă, să-mi liniștesc mintea, sufletul și mușchii în cada cu spumă cu miros de vanilie. Vreau s-ajung și să-nchid ușa, și să fiu doar cu cine mi-e drag.
E inutil să urli ca nebunul către casiera de la Kaufland pentru că vrei să mai deschidă o casă, când sunt șapte deja deschise și tu ești ultimul din coadă. Și noi am avut răbdare și n-am vociferat.
Lumea muncește în ritmul ei, și ce să vezi? Ce noroc avem cu tine, că restul dormeam, și bine că ne-ai trezit tu. Al'dată stăteai la coadă la lapte de la 3 dimineață și n-aveai curaj să sufli. Acum, c-ai dat de democrație și de societatea de consum, te-ai emancipat.
Ești pensionar și tot te grăbești. Să nu cumva să lași vreo gravidă înaintea ta, ori vreo mamă cu-n copil, că-ți plesnește un vas de sânge la cap. Te invidiem, fii tu primul la tigăi.
Bre, dar noi chiar nu vrem să realizăm că suntem penibili?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Tu ce crezi?