Se afișează postările cu eticheta Whatsapp. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Whatsapp. Afișați toate postările

luni, 27 noiembrie 2017

Spune-le celor dragi că îi iubești. Inimioarele trimise pe whatsapp nu au nicio valoare

Ne-am ultra-tehnologizat, în orice domeniu primează aparatura. O fi bine sau nu, rămâne de văzut.  
Din păcate însă, relațiile interumane s-au degradat. Petreci mult timp on-line, indiferent dacă îți citești sutele de mailuri, verifici noutățile de pe rețelele de socializare sau porți vreo discuție rapidă pe WhatsApp. Ești în goană după like-uri, în loc să alergi pentru o îmbrățișare. 

Ești mereu într-un du-te-vino haotic între serviciu, copii, cumpărături, treburi casnice. Îți întâlnești din ce în ce mai rar familia sau prietenii pentru că timpul ți-e limitat. În cel mai fericit caz, îi vizitezi rapid pentru că mereu apare și altceva de făcut.  
Nu ți-ai mai ținut mama în brațe așa cum o făceai altădată și nu pentru că te-ai maturizat, așa s-a schimbat societatea. Te grăbești. Ți-ai repezit copilul pentru că ești afundat de grijile de la serviciu,  ești stresat de plata facturilor, de dorința de a-i oferi un viitor mai bun, care, ce să vezi, se-ntoarce împotriva ta. Pierzi momente prețioase. Cu prietenii bei rapid o cafea și-apoi îți continui mișcarea browniană. Bunicii sunt ultimii cu care ai avea posibilitate să discuți...ei n-au nici WhatsApp și nici Facebook, dar știu mereu când e ziua ta, deși nu le-ai mai trecut pragul de mult. Și nu ți-au dat ignore. 
Oprește-te!  
Spune-le celor dragi cât de mult îi iubești. Spune-i familiei că-i mulțumești pentru omul care astăzi ai devenit. Spune-le prietenilor că îi apreciezi pentru toate momentele când ți-au fost alături necondiționat. Ridică-ți fruntea din neliniștile ce te apasă și-aruncă un ochi către cei  pentru care contezi. Recunoștința face bine la suflet și la minte. Inimioarele trimise pe WhatsApp nu au nicio valoare.  

luni, 19 decembrie 2016

Mama îmi citește blogul

De când mă știu, n-am avut secrete față de mama. Nici n-aș fi putut să am, îmi cunoaște starea de spirit de cum rostesc primul cuvânt, oricât aș vrea să mă ascund. Dacă altora evitam să le povestesc povești povestite oricum, oriunde, mama știa întotdeauna unde sunt, ce fac, de ce nu fac, ori cu cine fac. Orice. 
Stăm ore la telefon ori când ne întâlnim, trăncănim într-una. Mama are Facebook, WhatsApp și e-mail, engleza la purtător și multe idei năstrușnice, să ne-ntelegem.

De când am reînviat blogul, bag seama că mama mă citește intens. Uneori mă laudă, alteori râde de ce scriu. Uneori mă sună să mă întrebe la cine m-am referit in vreo postare. Alteori își face griji pentru c-am scris ceva prea trist, și nu cumva să-mi permit să sufăr. În familia mea, femeilor le este interzis să sufere, asta este deviza noastră.  
I love you, mom!